Slatina a ajuns la 643 de ani

Slatina împlineşte pe 20 ianuarie venerabila „vârstă” de 643 de ani. În cele peste şase veacuri de existenţă, aşezarea de pe malul stâng al râului Olt a cunoscut o dezvoltare mai ales datorită comerţului. Reşedinţa judeţului Olt este aşezată pe nişte coline care, în trecut, îi confereau o imagine pitorească.

Ziua de 20 ianuarie 1368 marchează prima menţionare într-un document oficial a aşezării din stânga Oltului. Voievodul Vladislav I Vlaicu emite în această zi un „privilegiu comercial” prin care negustorii braşoveni sunt scutiţi de plata vămii de la Slatina. Specialiştii spun însă că această comunitate care, mai târziu, se va transforma într-un oraş este mult mai veche, chiar din mileniul V dinaintea naşterii lui Christos. Faptul că la Slatina exista un culoar favorabil trecerii Oltului a făcut ca această locaţie să fie ideală pentru schimburile de mărfuri şi negoţul de orice fel. În plus, aici se intersectau importante rute comerciale.

„Aici, la Slatina, exista singurul culoar favorabil trecerii Oltului de pe un mal pe celălalt, «vadul de la Slatina». În acest punct, de fapt, se întretăiau numeroase drumuri comerciale, direcţia est-vest sau nord-sud, pe care se transportau importante bogăţii ale ţării sau produse meşteşugăreşti coloniale aduse fie din Orient, fie din Apus”, spune Aurelia Grosu, şefa secţiei Istorie şi Artă din cadrul Muzeului Judeţean Olt.

Mai mult, faptul că aici se trecea râul de pe un mal pe celălalt conduce la instalarea unui punct de vamă, Slatina fiind menţionată documentar cu această calitate. Vama de la Slatina avea să marcheze evoluţia ulterioară a aşezării de la vadul Oltului. Localitatea s-a dezvoltat de la aşezare rurală la târg şi apoi la oraş.

„Această aşezare începe să capete o pregnantă importanţă comercială. La început, este vorba de un comerţ sezonier şi treptat-treptat comerţul acesta tinde să se permanentizeze”, a adăugat A.Grosu.

de la gazetanoua.ro

Reclame

Vintilă-Vodă, fiul nelegitim al lui Radu cel Mare

Radu cel Mare, tatăl lui Vintilă-Vodă

Vintilă-Vodă, singurul domnitor al Ţării Româneşti dat de Slatina, este descendent al familiei Basarabilor. El a fost pus domn cu sprijinul majorităţii boierilor valahi.

Istoricul slătinean Nicolae Gonţ, arată în lucrarea sa „Vlad-Vintilă de la Slatina <<Braga Voevod>>” că textele vremii îl prezintă pe Vintilă ca descendent al familiei Basarabilor. El consideră că acest aspect nu poate fi contestat, fiind acceptat şi de contemporanii domnitorului. „Cine a fost tatăl lui Vintilă? Era Vintilă un Basarab? Originea basarabeană a lui Vintilă este certă şi necontestată de nimeni. El este fiul nelegitim al lui Radu cel Mare. Contemporanii nu i-au contestat originea. În mod logic, înainte de a da cuvântul documentelor, originea basarabeană a lui Vintilă apare ca dovedită”, se precizează în lucrarea „Vlad-Vintilă de la Slatina <<Braga Voevod>>”.

Gonţ spune că domnitorul din Slatina a fost pus în funcţia supremă a statului feudal cu sprijinul majorității boierimii valahe. El prezintă şi criteriile de care se ţinea cont pentru ca un nobil să fie considerat eligibil pentru succesiunea la domnie. „Pentru ca cineva să fie domnitor, trebuiau îndeplinite două condiţii: să fie <<os domnesc>>, adică să fie din familia domnitoare, să fie fiu de domn (în cazul Ţării Româneşti aceasta însemna să fie un Basarab);  să fie ales de către <<boierii toţi, şi mari şi mici, şi toată curtea>>. Vintilă a îndeplinit aceste condiţii. Era <<os domnesc>> şi l-au vrut boierii (<<şi după aceia boierii au rădicat domn pe Vintilă vodă den oraş de la Slatina>>, <<iar boierii sfătuindu-se pentru domn, pă cine ar pune, au găsit cu socoteală să puie pe Vintilă, judeţul de la Slatina >>)”, arată Gonț, citând alte lucrări istorice care fac referire la scurta domnie a celui supranumit „Braga Voevod”.

Vlad-Vintilă este singurul purtător de coroană al Ţării Româneşti dat de Slatina. El a avut o domnie scurtă,  între 18 septembrie 1532 şi 11 iunie 1535. A domnit puţin într-o perioadă când raporturile Ţării Româneşti cu Imperiul Otoman cunosc tensiuni excepţionale, în cursul cărora Imperiul încearcă să modifice statutul politico-juridic al Ţărilor Române, fără să reuşească”, spune istoricul slătinean.

sursă foto: aici

Vlad-Vintilă de la Slatina „Braga Voevod”. Argument

Vlad Vintilă şi fiul său

Slatina a dat Ţării Româneşti un purtător de coroană, domnitorul Vlad-Vintilă de la Slatina.

A avut o domnie scurtă: după 18 septembrie 1532 până la 11 iunie 1535. I s-a mai zis şi Braga Voevod. A domnit puţin într-o perioadă când raporturile Ţării Româneşti cu Imperiul Otoman cunosc tensiuni excepţionale în cursul cărora Imperiul încearcă să modifice statutul politico-juridic al Ţărilor Române, fără să reuşească.

Dar, prin faptele sale s-a impus contemporanilor şi a atras atenţia istoricilor Xenopol, Iorga, Şt, Nicolaescu, Ion Donat, Aurel Decei, Ştefan Ştefănescu, N. Stoicescu, aceştia dedicându-i studii.

Cu toate acestea el rămâne necunoscut publicului larg.

Au rămas nelămurite originea lui, componenţa familiei sale, unele aspecte ale politicii sale interne sau poziţia sa în faţa Semilunii. Reluând studiile despre acest slătinean purtător de coroană şi supunându-le unei analize, mi-am propus să aduc o contribuţie la clarificarea acestor probleme şi să prezint ceea ce se cunoaşte despre acest domnitor, pe nedrept trecut la categoria  domnii trecătoare-domnitori uitaţi.

Nicolae Gonţ, Argument la lucrarea „Vlad-Vintilă de la Slatina <<Braga Voevod>>”, Editura Cuart, 2000

(voi reveni cu detalii din această lucrare despre singurul domnitor pe care l-a dat Slatina de Altădată)