Să descoperim istoria acestui loc…

În timpul unei preumblări prin judeţ am dat de acest conac, despre care am înţeles că, pe vremuri era un important restaurant-han cunoscut drept Hanul Haiducilor. Este situat la ieşirea din celebra comună Deveselu spre Corabia. Pe toţi cei care au informaţii despre acest loc, oricât de puţine şi de nesigure, îi rugăm să ni le împărtăşească.

dsc_0054

Iată ce am scris, pe blogul meu, atunci când am dat de acest imobil care m-a vrăjit:

«La ieşire din Deveselu, oprisem lângă un superb conac, căzut în ruină. Avea acea aură de casă boierească, de loc care a însemnat ceva, la un moment dat. Acum, stătea să cadă sub ochii noştri. Aveam să-mi dau seama, mai pe seară, când am descărcat fotografiile, acasă, cât de real era acest pericol – chiar sub capul meu, acoperişul se mai ţinea în câteva stinghii. Chiar şi cele câteva cărămizi care se mai ţineau în picioare însufleţeau această clădire. Puteam să trec cu vederea faptul că unul îi scrisese uneia că o iubeşte sau că altul „sapă puţuri” şi vrea ca lumea să-l sune. Nu puteam însă să înţeleg, nici eu şi nici tovarăşii mei de drum, cum de o astfel de bijuterie arhitecturală fusese lăsată în paragină, cu boltele rămase fără ferestre şi uşi şi cu ţiglele maro şi umede care doar mai aminteau de ceea ce fusese un acoperiş».

Reclame

50 de clădiri din Centrul Istoric al Slatinei vor fi reabilitate până în 2016

După ce va finaliza lucrările la infrastructura din Centrul Istoric, municipalitatea slătineană îşi propune să reabiliteze cel puţin 50 de clădiri din această zonă, costurile urmând să fie suportate, cel mai probabil, de proprietari.

Primarul interimar al Slatinei, Minel Prina, a declarat că planurile administraţiei locale cu Centrul Istoric nu se vor rezuma doar la reabilitarea celor două străzi importante din această zonă. Primăria vrea ca, în următorii trei ani, cel puţin 50 de faţade de clădiri istorice să fie refăcute.

„Ne dorim, până în anul 2016, să reabilităm, în total, 50 de faţade de clădiri. După ce vom reabilita străzile, acesta este obiectivul nostru principal: să convingem locatarii din acest areal să-şi reabiliteze faţadele. Acest lucru este în interesul lor. Astfel, Centrul Istoric devine mult mai atractiv, se pot desfăşura anumite activităţi, cum ar fi cafenele, mici magazine de artizanat, care pot să le aducă chiar proprietarilor de clădiri nişte avantaje pecuniare”, a declarat Prina.

Edilul a reamintit faptul că municipalitatea a început deja să-şi reabiliteze imobilele deţinute în Centrul Istoric, sediul Primăriei, al Poliţiei Locale şi fosta cancelarie a Şcolii Nr.1, şi că nu se va opri aici.

„Primăria a început să-şi reabiliteze clădirile. Cele mai importante imobile ale noastre din Centrul Istoric ar fi Cinematograful Victoria, pe care l-am primit de curând şi încercăm să-l introducem chiar din 2013 în programul de investiţii”, a mai spus Minel Prina.

El şi-a exprimat speranţa că proprietarii imobilelor vor înţelege că trebuie să-şi consolideze şi să-şi reabiliteze proprietăţile, iar municipalitatea nu va fi nevoită să recurgă la măsuri punitive.

„Important este că noi ne dorim acest lucru şi se va realiza. Sunt modalităţi de constrângere printr-o simplă hotărâre de Consiliu Local, chiar dacă Legea faţadelor nu include Centrul Istoric. Contează şi că avem oameni la centru, senator şi deputat, care cunosc problemele cu care se confruntă administraţiile locale”, a conchis primarul interimar.

Conacul „Buzescu-Darvari” din Strejeşti, în ruine

Cinci secole de istorie mistuite de două decenii de „democraţie“

Ilinca Manu, descendenta uneia dintre cele mai bogate familii de boieri a judeţului Olt, se teme că nu va reuşi să restaureze conacul ridicat de familia Buzescu în Strejeşti la sfârşitul secolului XVI, aflat astăzi în stare de colaps.

Conacul „Buzescu-Darvari” a fost locuit de familia de boieri până în 1948, după care, în timpul comunismului, a devenit sediu al CAP-ului şi mai târziu al grădiniţei din Strejeşti. Degradarea clădirii a început după prăbuşirea regimului comunist, astfel încât, în 2002, când urmaşilor familiei li s-au restituit pământurile din localitate, nu se mai putea face nimic pentru remedierea situaţiei.

În încercarea de a reface această părticică a istoriei judeţului, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional (DCPN) Olt a inclus conacul în Planul Naţional de Restaurare pentru 2011, însă va afla abia în câteva luni dacă vor fi alocaţi bani pentru acest monument istoric.

„Până în 1989 conacul a fost întreţinut de comunişti, dar apoi, neaflându-se în grija nimănui s-a degradat rapid. S-a furat absolut tot, iar în urmă cu 9 ani, când l-am primit, era o ruină, fără acoperiş. De fapt tot ce mai rămăsese din imobil erau zidurile. Am făcut un proiect pentru a încerca să-l restaurăm, dar costurile sunt extrem de ridicate, în jur de 500.000 de euro. Dacă nu vom primi ajutor din partea instituţiilor Statului, ne va fi imposibil să facem ceva”, explică Ilinca Manu, descendentă a familiei de boieri.

Comunismul i-a alungat în Franţa

Bunicii Ilincăi Manu, ultimii membri ai familiei care au trăit în conacul din comuna olteană, au fost alungaţi de comunişti. Familia s-a mutat apoi la Bucureşti, de unde a plecat spre Franţa la începutul anilor ’80.

„La început s-a decis doar stabilirea în capitală, dar, văzând că li se puneau constant beţe în roate de către comunişti, părinţii mei au hotărât în 1983 să plecăm în Franţa. Acolo am făcut facultatea de drept, am şi lucrat, dar nu mi-a plăcut Franţa, nu m-am putut adapta şi în 1991 am revenit în ţară. Părinţii mei au mai rămas, chiar şi acum locuiesc şi în România şi în Franţa, au ambele cetăţenii”, povesteşte femeia.

Spre deosebire de părinţii săi, femeia a decis să se întoarcă definitiv în România după căderea comunismului, renunţând la luxul din Hexagon pentru viaţa la ţară.

a apărut pe 7 martie 2011 în Gazeta Nouă