Străzi din Slatina de altădată: străzile Primăriei şi Pieţei

Sunt două dintre cele mai importante străzi ale Slatinei de altădată. Acestea i-au condus pe oamenii acelor vremuri spre locuri pulsau de viaţă în societatea acelei vremi, primăria şi piaţa oraşului.

Catedrala şi Grădina Publică din Slatina

Peste 50 de case se aflau pe strada Primăriei, lungă de aproximativ 500 de metri dinspre strada Ionaşcu spre Grădina Publică. Strada va lua numele de Carol după ce Primăria se va muta în noul sediu-Palatul Comunal. „ Strada Primăriei începea din strada lonaşcu către Grădina publică, având o lungime de 500 de metri şi cuprinzând 53 de case. Puţin mai retrasă de stradă se afla Primăria Veche de unde vine şi numele străzii. După ce primăria se va muta în propriul sediu – Palatul Comunal, unde funcţionează şi astăzi, strada va primi numele Carol”, spun istoricii Muzeului Judeţean Olt.

Unul dintre edificiile reprezentative ale străzii era casa doctorului Gheorghe Kitzulescu, construcţia remarcându-se prin „eleganţă şi proporţie într-o fericită îmbinare a stilului neoclasic italian”. Din nefericire casa a fost demolată de regimul comunist în deceniul opt al secolului trecut. Printre personalităţile care au trecut pragul casei Kitzulescu se numără George Enescu, Dinu Lipatti, Nicolae lorga, Octavian Goga, Nicolae Titulescu sau Tudor Arghezi.

Piaţa Slatinei de altădată


Strada Pieţei, locul copilăriei lui Dinu Lipatti

Strada Pieţei, astăzi Bulevardul Nicolae Titulescu, şi-a dobândit numele, previzibil, prin prisma faptului că aici se afla piaţa oraşului. Artera pornea de la Primăria veche către biserica Sopot. În anii 30, aici s-au construit Halele, unele dintre cele mai mari din ţară care, însă, au fost demolate de comunişti în anii 80.

De asemenea, pe strada Pieţei se afla casa Racoviceanu. Aici şi-a petrecut vacanţele de vară viitorul mare pianist şi compozitor Dinu Lipatti şi fratele său, Valentin. Mama lui Dinu Lipatti era născută Racoviceanu şi astfel de această clădire „asemănătoare unei cule, cu ziduri masive şi boltă impunătoare, cu etaj şi cerdac, ce degaja un aspect medieval”a fost legat numele pianistului.

Vila Racoviceanu a fost dărâmată în anii 70.