Faţadele clădirilor din Centrul Istoric al Slatinei, refăcute în cadrul unui concurs

lipscani

Aleşii locali au aprobat un proiect de hotărâre referitor la organizarea şi desfăşurarea concursului „Micul meu monument”, care vizează sprijinirea cu fonduri de către Primăria şi Consiliul Local Slatina a proprietarilor de imobile din Centrul Istoric al oraşului care intervin pentru refacerea faţadelor clădirilor.

Concursul se va desfăşura anual, în limita fondurilor, până la refacerea faţadelor tuturor imobilelor situate pe străzile Lipscani şi Mihai Eminescu. Înscrierea se face până cel târziu la 31 martie, în fiecare an.

Consilierii locali au aprobat şi criteriile de departajare pentru concurenţi. Astfel, se acordă 15 puncte dacă imobilul are destinaţie de spaţiu comercial, zece puncte – când destinaţia clădirii este şi de locuinţă şi de spaţiu comercial, cinci puncte – dacă este vorba doar despre locuinţă. De asemenea, se acordă zece puncte în funcţie de valoarea contribuţiei proprietarului la realizarea lucrărilor de reabilitare a faţadelor.

Cel mai mare număr de puncte, 30, se primesc dacă, după realizarea lucrărilor de reabilitare, spaţiu va avea destinaţie exclusivă pentru activităţi de comercializare produse alimentare şi nealimentare. De asemenea, se acordă pân la 20 puncte, în funcţie de numărul de locuri de muncă ce vor fi create.

sursa: gazetanoua.ro

Reclame

ADR Oltenia, salvarea Centrului Istoric al Slatinei

Deocamdată, doar străzile din Oraşul Vechi vor fi reabilitate

Deocamdată, doar străzile din Oraşul Vechi vor fi reabilitate

Dacă infrastructura din Centrul Vechi al Slatinei va fi reabilitată pe bani europeni, acest lucru nu este încă posibil pentru imobilele din această zonă.

Prezentă la Slatina pentru semnarea unui contract de finanţare pentru reabilitarea unui liceu, Marilena Bogheanu, directorul ADR-SV Oltenia, şi-a exprimat speranţa că agenţia pe care o conduce va putea direcţiona fonduri europene şi pentru reabilitarea clădirilor din centrele istorice. În prezent, Agenţia pentru Dezvoltare Regională poate să intervină doar pentru investiţii în infrastructura rutieră.

„Sperăm să existe şi fonduri pentru a se interveni nu numai pe infrastructură rutieră-noi avem bani pentru reabilitare de drumuri sau iluminat public-ci şi clădiri, tocmai pentru a da o faţă nouă oraşelor noastre şi pentru a le reda aspectul şi parfumul anilor din perioada în care s-au construit aceste clădiri şi să devină oraşe care să atragă turiştii şi în care nouă să ne placă să trăim”, a declarat ea.

Speranţa directoarei de la ADR se leagă de faptul că guvernul îi va obliga pe proprietarii imobilelor vechi să-şi reabiliteze faţadele, iar cine nu se conformează va plăti scump. Potrivit proiectului Legii privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, numită şi Legea faţadelor, proprietarii trebuie să treacă la executarea lucrărilor de intervenţie şi să le finalizeze în 12 luni de la data primirii unei notificări de la primărie.

„Noi am lansat o iniţiativă împreună cu municipalităţile privind reabilitarea clădirilor din centrele istorice ale tuturor oraşelor şi, în special, ale municipiilor reşedinţă de judeţ. Iată că această iniţiativă a noastră s-a materializat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a lansat un act normativ, el s-a şi adoptat”, a conchis Bogheanu.

Străzile din Centrul Vechi, făcute pe bani europeni

Municipalitatea derulează un proiect de reabilitare a Centrului Istoric al Slatinei, însă lucrările vor viza doar străzile din această zonă. Minel Prina speră ca până la sfârşitul anului să fie demarate şi lucrările.

„Sper ca la sfârşitul anului acesta, undeva în septembrie, să putem începe aceste lucrări, iar contractul de finanţare să se semneze în maxim două luni”, a spus el.

sursă: gazetanoua.ro

Clădirile din Centrul Vechi vor fi reabilitate cu forţa. E bine sau e rău?

Proprietarii de imobile vor fi obligaţi să-şi reabiliteze faţadele dărăpănate din banii proprii, potrivit unui proiect de Lege care a fost trimis de Ministerul Dezvoltării către Parlament. Reprezentanţii primăriei Slatina spun că aşteptau această lege de mult timp, documentul venind în completarea altor reglementări din municipiu.


Guvernul îi va obliga pe proprietarii imobilelor vechi să-şi reabiliteze faţadele, iar cine nu se conformează va plăti scump. Potrivit proiectului Legii privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, numită şi Legea faţadelor, proprietarii trebuie să treacă la executarea lucrărilor de intervenţie şi să le finalizeze în 12 luni de la data primirii unei notificări de la primărie.

Termenul ar putea fi prelungit, dar nu mai mult de şase luni, decisiv fiind acordul primarului, „emis în baza concluziilor notei tehnice de constatare, ori a documentaţiilor tehnice, în funcţie de natura, complexitatea şi amploarea lucrărilor de intervenţie necesare”.

Proiectul a fost adoptat de executiv în şedinţa de guvern de duminică seară.Proprietarii se pot trezi cu datorii financiare către municipalitate în cazul în care nu execută lucrările de intervenţie, nu le finalizează la termen sau refuză executarea lor. În acest caz, primarul poate solicita Consiliului Local aprobarea executării lucrărilor de reabilitare de către administraţie, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi. Primăria ar urma după aceea să recupereze datoriile de la proprietari până la data recepţiei finale a lucrărilor de intervenţie executate.

Prina: „Aşteptam demult această lege”

Reprezentanţii primăriei Slatina spun că, în cazul în care va fi adoptată, Legea faţadelor va veni în ajutorul municipalităţii care încearcă de mai mult timp să le impună proprietarilor din Centrul Vechi să-şi reabiliteze clădirile sau măcar faţadele acestora.

„Este o lege care vine în ajutorul nostru şi pe care noi am prevăzut-o într-o hotărâre de Consiliu Local. Este o lege pe care o aşteptam de mult timp”, a declarat Minel Prina, city-managerul Slatinei.

Oficialul declara în urmă cu aproape o lună că lucrările de reabilitare a faţadelor clădirilor vechi vor fi demarate din fondurile municipalităţii.

Străzile din Centrul Vechi, făcute pe bani europeni

Municipalitatea derulează un proiect de reabilitare a Centrului Istoric al Slatinei, însă lucrările vor viza doar străzile din această zonă. Minel Prina speră ca până la sfârşitul anului să fie demarate şi lucrările.

„Sper ca la sfârşitul anului acesta, undeva în septembrie, să putem începe aceste lucrări, iar contractul de finanţare să se semneze în maxim două luni. Ultima etapă înainte de semnarea contractului”, a spus el.

Prina a explicat că reabilitarea faţadelor imobilelor nu va putea fi făcută din fonduri europene, fiind vorba de nişte proprietăţi private.

„Proiectul finanţat din fonduri europene prevede doar reabilitarea străzilor şi infrastructurii, nu prevede reabilitarea caselor. Nici un fond european nu se poate aloca pentru a se reabilita alte proprietăţi decât proprietatea Consiliului Local”, a spus Prina.

Regulament pentru Centrul Istoric

Municipalitatea vrea să impună un regulament pentru proprietarii clădirilor din Centrul Istoric, fiind vizaţi şi proprietarii celorlalte clădiri din Ansamblul urban – Centrul Istoric Slatina. Este vorba despre construcţiile din zona cuprinsă între străzile Ionaşcu – George Poboran – Mihai Eminescu – Dinu Lipatti – Grădiniţei – Mihail Kogălniceanu – Ioan Moroşan – Ionaşcu.

Majoritatea acestor clădiri sunt într-o stare extrem de degradată şi necesită lucrări de restaurare a faţadelor, dar şi lucrări de consolidare. Reprezentanţii primăriei Slatina consideră ca fiind foarte importantă adoptarea unui regulament prin care să fie stabilite drepturile şi obligaţiile proprietarilor imobilelor monumente istorice.
Unul dintre motivele invocate de autorităţi pentru elaborarea unui regulament este faptul că în zona Centrului Istoric vor fi implementate două proiecte cu fonduri europene nerambursabile şi este nevoie de conlucrarea tuturor celor implicaţi.

92 de clădiri monument istoric în Slatina

Slatina este unul dintre puţinele oraşe din ţară care încă îşi mai conservă Centrul Istoric, existând nu mai puţin de 92 de imobile declarate monumente istorice.
Altfel, în tot judeţul Olt există 751 de astfel de clădiri. Deşi au un stil arhitectural deosebit, majoritatea clădirilor din Centrul Istoric sunt degradate şi au nevoie de o intervenţie urgentă, cred specialiştii.

„Ansamblul Urban Centrul Istoric Slatina este constituit din imobile clasificate ca monumente istorice de rang B, prezentând o importanţă deosebită din punctul de vedere al patrimoniului cultural naţional şi local. Imobilele sunt deţinătoarele unui caracter specific, determinant pentru personalitatea oraşului, ce poartă amprenta unei succesiuni de etape relevante din punct de vedere arhitectural”, se arată într-un raport al Serviciului Urbanistic al primăriei Slatina.

„Având în vedere complexitatea lucrărilor de reabilitare a Ansamblului urban Centrul Istoric Slatina, fie că este vorba de protejarea fondului construit, fie de infrastructură, reţele de utilităţi, amenajări peisagistice, oportunitatea elaborării unui regulament rezidă din necesitatea conlucrării tuturor actorilor implicaţi în acest proces”, spune Ciprian Birin, arhitectul şef al Slatinei.

din GazetaNouă

Slatina voastră de altădată

Nicu Barbu din Slatina, unul dintre cei care urmăresc acest blog, mi-a trimis pe mail o serie de fotografii pe care, potrivit lui, le-a făcut acum ceva vreme prin Vechiul Centru al Slatinei. Fotografiile arată câteva dintre clădirile din Slatina de altădată, păstrate astăzi.

Şcoala Ionaşcu, actualmente sediul Casei Corpului Didactic Olt

Şcoala Ionaşcu (detaliu), actualmente sediul Casei Corpului Didactic Olt

Palatul Administrativ Olt, actualmente Muzeul Judeţean Olt

Clădire de pe strada Lipscani

Clădire de pe strada Lipscani (2)

Dacă aveţi fotografii sau ştiţi poveşti despre locuri şi oameni din perioade trecute ale Slatinei sau ale zonei Olteniei şi vreţi să le împărtăşiţi şi altora, trimiteţi-le prin mail la zhifku@yahoo.com.

Străzi din Slatina de altădată: strada Ionaşcu

Este una dintre cele mai vechi străzi ale Slatinei care, iniţial, a purtat numele de „Uliţa Boiangiilor”. Strada a luat numele de Ionaşcu după ce aici s-a construit o şcoală şi o biserică dintr-o donaţie a familiei negustorului Ionaşcu.

Încrucişarea dintre strada Ionaşcu şi Primărie

Pe „Uliţa Boiangiilor” din Slatina de altădată locuiau cojocari şi boiangii, adică vopsitori de lână. Numele străzii a fost schimbat în amintirea negustorului Ionaşcu şi a soţiei acestuia, Neaga, care au construit aici o biserică şi o şcoală. Donaţia lui Ionaşcu a venit din averea pe care familia sa o strânsese ca zestre pentru fiica sa, Rada. Din păcate, aceasta a murit mult prea devreme. „Pe această stradă, din averea lăsată oraşului de negustorul lonaşcu şi soţia sa Neaga, se construiesc biserica şi şcoala, în amintirea fondatorului, strada luând numele lonaşcu. Averea agonisită pentru unica lor fiică, Rada, au destinat-o, după nemângâiata ei pierdere, pentru binele oraşului şi al semenilor: şcoală, spital, biserică şi întreţinerea cişmelelor care alimentau oraşul cu apă potabilă, captată din izvoarele Sopotului, deja construite de lonaşcu”,se arată pe site-ul Muzeului Judeţean Olt.
În locul bisericii construite de Ionaşcu se va ridica o catedrală, picturile interioare fiind realizate de pictorul Gheorghe Tăttarescu. „Pe locul bisericii înălţată de lonaşcu se va ridica în anul 1782, tot în amintirea fondatorului iniţial, o biserică mare şi frumoasă – Catedrala – cu decoraţie interioară executată de marele pictor Gh. Tattarescu. Amplasată pe o moviliţă, în faţa măgurei Grădişte, Catedrala lonaşcu semnifică parcursul unui destin, a fost şi va fi un punct de regăsire şi reper al Slatinei”, conform mjolt.ro.

Şcoala Ionaşcu, pregătitoare pentru zeci de generaţii

Potrivit informaţiilor de pe site-ul Muzeului Judeţean Olt, Şcoala Ionaşcu s-a evidenţiat ca fiind una dintre cele mai bune din ţară, aici fiind şcoliţi oameni de seamnă timp de mai multe decenii. În 1984, şcoala construită de Ionaşcu va fi înlocuită de o altă clădire, care mai există şi astăzi, în ea funcţionând Casa Corpului Didactic (CCD) Olt. „Şcoala lonaşcu, a fost una dintre cele mai bune şcoli din ţară, care a pregătit zeci de generaţii de elevi, cu renume în civilizaţia naţională. <<Şcoala mare din vale>>, cum era cunoscută, a funcţionat, cu mici intermitenţe, până în anul 1894 când se demolează şi se construieşte un local cu o arhitectură deosebită – <<Şcoala de băieţi nr. 1 lonaşcu>>”, spune site-ul mjolt.ro.

Cele două fotografii sunt primele pe care le-am primit pe mail de la Mario Georgescu din Slatina, unul dintre cititorii şi, sper, fanii acestui blog.  El mi-a trimis o serie de fotografii spectaculoase din Slatina de altădată pe care le voi posta în această săptămână.

Nu uitaţi! Dacă aveţi fotografii sau ştiţi poveşti despre locuri şi oameni din perioade trecute ale Slatinei sau ale zonei Olteniei şi vreţi să le împărtăşiţi şi altora, trimiteţi-le prin mail la zhifku@yahoo.com.

Casele vechi din Craiova, dărâmate de indiferenţă

Case vechi, naţionalizate, care au dat o notă distinctă arhitecturii Băniei la sfârşitul secolului XIX, sunt acum adevărate ruine. Dărâmarea lor este grăbită de indiferenţa autorităţilor, actualul lor proprietar, dar şi de nepăsarea celor care locuiesc în ele cu chirie. RAADPFL, administratorul imobilelor, abia poate să cârpeascâ unul, două cu banii proveniţi din resurse proprii.

Agonie şi degradare, tabloul vechilor case din Craiova

Miros greu de mucegai, pereţi roşii de igrasie până la cărămidă, tocărie scorojită, podele mâncate de carii, geamuri sparte la mansardă prin care se vede cerul, scări interioare din scândură, gata să se prăbuşească. Aşa pot fi descrise imobilele pe care le mai are în proprietate Primăria Craiova şi care sunt administrate de Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ (RAADPFL).

Multe dintre ele sunt situate chiar în centrul oraşului, pe străzile Lipscani, Mihail Kogălniceanu, România Muncitoare, Romain Rolland şi Calea Unirii. Sunt case vechi, în a căror renovare nu a mai investit nimeni de zeci de ani: nici proprietarul, adică primăria, nici chiriaşii, care aveau măcar obligaţia prevăzută în contractul de închiriere să dea cu var. Ca să nu mai vorbim de blocurile din Valea Roşie, aflate într-o avansată stare de degradare din cauza uzurii, dar şi a modului defectuos în care înţeleg locatarii să folosească un imobil. Locuinţele sunt insalubre, unele dintre ele improprii, dar pentru 205 craioveni şi familiile lor sunt un acoperiş deasupra capului. „În clădirile de locuit, la noi figurează 205 contracte. Acesta este numărul apartamentelor închiriate în case, iar în blocuri avem 192 de apartamente închiriate. Cei de la Serviciul tehnic, din cadrul Regiei, verifică din trei în trei luni starea acestor imobile, după care încheie un proces-verbal de constatare. Am putea spune că starea acestora este… acceptabilă. Situaţia incertă a unora dintre aceste imobile, lipsa de fonduri, proasta întreţinere din partea locatarilor au dus la degradarea lor. Chiriaşii au trecute nişte clauze în contract, dar cei mai mulţi abia reuşesc să onoreze plata chiriei“, a declarat Sorin Agapie, de la Compartimentul fond locativ.

Case mâncate de mucegai

Pe strada România Muncitoare, unul dintre imobile poartă încă pe el plăcuţa fostului administrator, de dinainte de ’90, ICFL. După cum arată, cu siguranţă este în proprietatea primăriei. Tencuiala este căzută, lăsând să se vadă zidul de cărămidă. Intrarea e o poartă metalică din fier forjat acoperită cu tablă, fără urmă de vopsea pe ea şi lăsată pe o parte. Se deschide greu, cu un scârţâit. De la intrare eşti lovit de mirosul greu de mucegai. Scara interioară din lemn cu balustrada pe jumătate distrusă duce la etaj, iar pe fiecare palier sunt câte două apartamente. Uşile mari de la intrare, altădată uşi interioare,  sunt zăvorâte cu lacăte, iar în faţa fiecărui apartament zace rânduită încălţămintea. Dintr-un perete în altul, deasupra scărilor, se întind sfori, probabil pentru rufe.  Pereţii nu mai au o culoare, pe alocuri se disting nuanţe diferite de var, după cum au fost zugrăviţi de-a lungul timpului. Dar asta, cu siguranţă, cu zeci de ani în urmă. Tocăria de la ferestre este aproape putredă, vopseaua cojită, iar unele dintre ochiurile de geam sparte. Clădirea poartă semnele intervenţiilor repetate ale chiriaşilor care s-au perindat pe aici şi care, prin lucrările improvizate pe care le-au executat, mai mult au distrus decât au refăcut. Nici nu poate fi vorba de vreo îmbunătăţire, deoarece locatarii abia pot să-şi plătească chiria.

Renovarea şi întreţinerea caselor revin RAADPFL Craiova

Ici-colo se repară

Renovarea şi întreţinerea acestor case revine RAADPFL Craiova, care rupe cum poate din veniturile proprii şi cârpeşte acolo unde expertiza tehnică arată că imobilul se transformă cu fiecare zi într-o ruină. „Lucrările de întreţinere şi renovare a clădirilor date în chirie sunt obligaţia noastră. În funcţie de resursele proprii, avem posibilitatea să reparăm. Înainte facem o expertiză tehnică şi, în funcţie de gradul de uzură, aducem îmbunătăţiri. În acest an am renovat imobile situate pe strada Bucovăţului, pe strada Ecaterina Teodoroiu şi pe strada Obedeanu la nr. 14. Nu avem stabilit dinainte un număr al clădirilor unde vom interveni, fiindcă suntem ţinuţi în loc de bani“, a precizat Ion Petre, directorul RAADPFL Craiova.

de Maria Cernătescu. Sursa: gds.ro