FOTO. Monumente Pierdute: Conacul boierului Ion Marian din Curtişoara-Olt

Construit în urmă cu mai mult de un secol, conacul boieresc din comuna Curtişoara, un adevărat simbol al localităţii, e pe care să devină o dărăpănătură.

 

Fără pază asigurată, clădirea care a aparţinut boierului Ion Marian a fost furată bucată cu bucată, hoţii încercând să valorifice până şi instalaţia electrică zidită în pereţii clădirii.

După al Doilea Război Mondial, conacul a fost luat abuziv de comunişti şi transformat în sediu al Cooperativei Agricole de Producţie (CAP).

În perioada respectivă arăta destul de bine, pentru că a avut o utilitate şi a fost întreţinut.

După Revoluţie a fost şi un sediu de societate agricolă, după ce s-au desfiinţat fostele CAP-uri, iar apoi, la ceva timp după ’89, nepoţii foştilor moşieri care locuiesc în Elveţia au venit şi au solicitat retrocedarea conacului. A avut loc şi un proces pe care l-au câştigat, şi astfel că au devenit proprietari pe clădire şi 7,5 ha de teren aflat în zona conacului

Reclame

Cea mai rămas din Conacul Neamţu de la Pârşcoveni-Olt

Prietenii de la Monumente Pierdute din Oltenia au făcut o vizită recentă Conacului Neamţu, din satul oltean Olari, comuna Pârşcoveni.

10402609_723734871019388_3583387898875133127_n

Concaul Neamţu, care datează de la sfârşitul secolului XIX, a aparţinut boierului Constantin C. Neamţu din  Craiova-Dolj, director al Băncii Comerţului. De asemenea, el a fost preşedintele circumscripţiei judeţene PNL şi ctitor de biserici.

Neamţu a fost arest de comunişti,  o parte din detenţie petrecând-o la penitenciarele Văcăreşti şi Caransebeş. A murit la scurt timp după eliberare.

El a fost în anul 1899 unul din fondatorii Băncii Comerţului din Craiova (actuala primărie) – Societate Anonimă, care, cu timpul, şi-a deschis filiale în mai multe oraşe ale ţării.

Iată fotografiile de la Monumente Pierdute:

Slatina de Altădată vă prezenta, în urmă cu ceva timp, povestea lui Şerban Neamţu, fiul boierului Constantin C. Neamţu, care deţinea conacul de la Pârşcoveni-Olari şi întinse suprafeţe de teren agricol şi pădure din judeţul Olt.

Ajuns la onorabila vârstă de 77 de ani, Şerban Neamţu a vorbit despre istoria familiei sale şi despre perioada glorioasă dintre cele două războaie mondiale. El a donat conacul restaurat de arhitectul Ion Mincu pentru posteritate după ce anii comunismului şi capitalismului timpuriu l-au transformat într-o ruină.

Arhitecţii ar fi trebuit „să asigure complexul, să oprească degradarea şi, în perspectivă, să restaureze clădirea principală şi să repună în funcţie construcţiile anexe”, însă lipsa de fonduri a blocat proiectul.

Întreaga poveste aici.

 

FOTO. Conacul Polişor Brătăşeanu din Radomireşti. Clădire din secolul XIX, în continuă degradare

Conacul din comuna olteană Radomireşti, cu anexele şi biserica, a fost construit de boierul Polişor Brătăşeanu în secolul al XIX-lea. Imobilele nu au fost revendicat, după 1989, şi se degradează de atunci

Conacul este realizat din zidărie de cărămidă cu goluri de aer. Şarpanta este din lemn cu învelitoare din ţiglă. Accesul la conac se face printr-o alee de beton de 100 de metri lungime.

foto şi text: Monumente Pierdute

Să descoperim istoria acestui loc…

În timpul unei preumblări prin judeţ am dat de acest conac, despre care am înţeles că, pe vremuri era un important restaurant-han cunoscut drept Hanul Haiducilor. Este situat la ieşirea din celebra comună Deveselu spre Corabia. Pe toţi cei care au informaţii despre acest loc, oricât de puţine şi de nesigure, îi rugăm să ni le împărtăşească.

dsc_0054

Iată ce am scris, pe blogul meu, atunci când am dat de acest imobil care m-a vrăjit:

«La ieşire din Deveselu, oprisem lângă un superb conac, căzut în ruină. Avea acea aură de casă boierească, de loc care a însemnat ceva, la un moment dat. Acum, stătea să cadă sub ochii noştri. Aveam să-mi dau seama, mai pe seară, când am descărcat fotografiile, acasă, cât de real era acest pericol – chiar sub capul meu, acoperişul se mai ţinea în câteva stinghii. Chiar şi cele câteva cărămizi care se mai ţineau în picioare însufleţeau această clădire. Puteam să trec cu vederea faptul că unul îi scrisese uneia că o iubeşte sau că altul „sapă puţuri” şi vrea ca lumea să-l sune. Nu puteam însă să înţeleg, nici eu şi nici tovarăşii mei de drum, cum de o astfel de bijuterie arhitecturală fusese lăsată în paragină, cu boltele rămase fără ferestre şi uşi şi cu ţiglele maro şi umede care doar mai aminteau de ceea ce fusese un acoperiş».

Caracalul de Altădată. Atunci şi acum

Tot de la Monumente Pierdute din Oltenia şi de la prietenul Dragoş Andreescu am găsit mai multe imagini cu Caracalul de Altădată şi de acum.

Printre fotografii regăsim un imobil cu o istorie aparte. Este vorba de casa magistratului Ion Hagiescu-Mirişte, care acum a căzut în ruină. „Un nume important în spaţiul judiciar al sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX, Ion Hagiescu-Mirişte a fost dintotdeauna atras de artă. Din colecţia sa impresionantă de obiecte a vrut să înfiinţeze un muzeu, pe care să-l lase moştenire urmaşilor, în Caracal. Nici astăzi, la aproape un secol de la moartea sa, nu au fost puse bazele acestui muzeu, iar casa donată de acesta este în paragină”(Monumente Pierdute).

Atunci Casa Ion Hagiescu-Mirişte magistrat / Acum O ruina

Atunci Casa Ion Hagiescu-Mirişte magistrat / Acum O ruina

Corabia de Altădată. Atunci şi acum

Un mare prieten al acestui site, Dragoş Andreescu, a pus pe picioare proiectul Monumente Pierdute din Oltenia, prin care reuşeşte într-un  mod extraordinar să suprapună cărţi poştale vechi peste imagini de astăzi. Printre monumentele pierdute regăsim şi obiective din oraşul oltean Corabia.

Conacul „Buzescu-Darvari” din Strejeşti, în ruine

Cinci secole de istorie mistuite de două decenii de „democraţie“

Ilinca Manu, descendenta uneia dintre cele mai bogate familii de boieri a judeţului Olt, se teme că nu va reuşi să restaureze conacul ridicat de familia Buzescu în Strejeşti la sfârşitul secolului XVI, aflat astăzi în stare de colaps.

Conacul „Buzescu-Darvari” a fost locuit de familia de boieri până în 1948, după care, în timpul comunismului, a devenit sediu al CAP-ului şi mai târziu al grădiniţei din Strejeşti. Degradarea clădirii a început după prăbuşirea regimului comunist, astfel încât, în 2002, când urmaşilor familiei li s-au restituit pământurile din localitate, nu se mai putea face nimic pentru remedierea situaţiei.

În încercarea de a reface această părticică a istoriei judeţului, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional (DCPN) Olt a inclus conacul în Planul Naţional de Restaurare pentru 2011, însă va afla abia în câteva luni dacă vor fi alocaţi bani pentru acest monument istoric.

„Până în 1989 conacul a fost întreţinut de comunişti, dar apoi, neaflându-se în grija nimănui s-a degradat rapid. S-a furat absolut tot, iar în urmă cu 9 ani, când l-am primit, era o ruină, fără acoperiş. De fapt tot ce mai rămăsese din imobil erau zidurile. Am făcut un proiect pentru a încerca să-l restaurăm, dar costurile sunt extrem de ridicate, în jur de 500.000 de euro. Dacă nu vom primi ajutor din partea instituţiilor Statului, ne va fi imposibil să facem ceva”, explică Ilinca Manu, descendentă a familiei de boieri.

Comunismul i-a alungat în Franţa

Bunicii Ilincăi Manu, ultimii membri ai familiei care au trăit în conacul din comuna olteană, au fost alungaţi de comunişti. Familia s-a mutat apoi la Bucureşti, de unde a plecat spre Franţa la începutul anilor ’80.

„La început s-a decis doar stabilirea în capitală, dar, văzând că li se puneau constant beţe în roate de către comunişti, părinţii mei au hotărât în 1983 să plecăm în Franţa. Acolo am făcut facultatea de drept, am şi lucrat, dar nu mi-a plăcut Franţa, nu m-am putut adapta şi în 1991 am revenit în ţară. Părinţii mei au mai rămas, chiar şi acum locuiesc şi în România şi în Franţa, au ambele cetăţenii”, povesteşte femeia.

Spre deosebire de părinţii săi, femeia a decis să se întoarcă definitiv în România după căderea comunismului, renunţând la luxul din Hexagon pentru viaţa la ţară.

a apărut pe 7 martie 2011 în Gazeta Nouă