Moştenitorul conacului Neamţu, clădire istorică propusă drept obiectiv cultural: „Au furat tot ce s-a putut, până şi WC-urile”

Ajuns la onorabila vârstă de 77 de ani, Şerban Neamţu, fiul boierului Constantin C. Neamţu, care deţinea conacul de la Pârşcoveni-Olari şi întinse suprafeţe de teren agricol şi pădure din judeţul Olt, a vorbit despre istoria familiei sale şi despre perioada glorioasă dintre cele două războaie mondiale. El a donat conacul restaurat de arhitectul Ion Mincu pentru posteritate după ce anii comunismului şi capitalismului timpuriu l-au transformat într-o ruină.

Conacul Neamţu din satul Olari, comuna Pârşcoveni, este una dintre casele istorice propuse drept obiectiv cultural de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DJCCPCN) Olt. Clădirea  a fost locuinţa marelui boier Constantin C. Neamţu, iar în urmă cu 70 de ani era un punct de reper al judeţului.
Imobilul a fost revendicat după Revoluţie de unul dintre fii boierului, Şerban Neamţu, iar în 2005 l-a donat Ordinului Arhitecţilor Din România (OAR) Filiala Oltenia.

Arhitecţii ar fi trebuit „să asigure complexul, să oprească degradarea şi, în perspectivă, să restaureze clădirea principală şi să repună în funcţie construcţiile anexe”, însă lipsa de fonduri a blocat proiectul.

Ajuns la 77 de ani, Şerban Neamţu se bucură că astfel s-a reuşit măcar oprirea jafului: „Am găsit apoi Uniunea Arhitecţilor şi le-am dat-o lor să o repare, numai că acum nu au bani. Ce era să fac? Eu aveam 100 sau 200 de mii de euro ca să investesc în ea şi să fac totul cum trebuie? Eu le-am dat fotografii, le mai dau consultanţă. Le-am dat nişte informaţii exacte despre cum era”.

„Mi-au spus că au dărâmat totul pentru că era prea vechi”

Şerban Neamţu spune că a mers la Olari încă din fragedă pruncie şi nu înţelege cum de clădirea a ajuns în starea de ruină în care este azi. El crede că principalii vinovaţi sunt cei care au administrat firma Agromec,  societatea folosind fostul conac drept sediu pentru mai mulţi ani.

E curios că până în 89 a fost cât de cât întreţinut. A fost o perioadă sediul Agromec Olari până când ei şi-au făcut alt sediu. Apoi, primăria a băgat acolo grădiniţa de copii şi un punct sanitar. Încă nu era chiar aşa de distrus, lipsea din mobilier, însă după 90 a început dezastrul. S-a băgat unul de la Agromec acolo şi a dispărut mobila, s-au furat uşile sculptate, tâmplăria ornamentală, sobele de colecţie. Tot ce s-a putut. A dărâmat grajdul, adăpostul de trăsură, instalaţia de apă, a furat WC-urile. A dărâmat bucătăria de vară, administraţia, pătulul, tot ce a fost acolo”, spune moştenitorul boierului Neamţu.

„Chiar am o hârtie de la ei că toate au fost dărâmate pentru că erau prea vechi. A reprezentat totuşi un mod de viaţă”, a adăugat el, spunând că pradă distrugerilor a căzut şi grădina care era în jurul conacului.

Şerban Neamţu susţine că imobilul ar fi trebuit îngrijit pentru că aparţine istoriei poporului român.

Amintiri de la Olari

Conacul de la Olari a reprezentat leagănul copilăriei lui Şerban Neamţu, care şi-a petrecut acolo toate vacanţele până în 1948, când imobilul a fost naţionalizat de regimul comunist.

„Imediat ce m-am născut, în 1934, eu am fost adus acolo. După trecerea crizei din ’29-’33. Acolo am crescut pentru că tatăl meu nu avea chestia cu plecarea în străinătate. Eu acolo mi-am petrecut toate vacanţele, la Olari, călare pe măgar. Aveam un măgar pe care-l călăream. Până în 1948 am stat acolo în fiecare vară. În ’48 l-au naţionalizat, dar asta nu ar fi însemnat nimic, măcar să-l fi îngrijit ca să rămână pentru posteritate”, îşi aminteşte Neamţu.

„Toate vacanţele mi le-am petrecut acolo. Era foarte plăcut. Aveam un prieten din sat, Relu Petrescu, cu care mă jucam mereu pe la conac. Era viaţa la ţară. Ştiu că de multe ori ne duceam cu trăsura acolo”, a adăugat el.

Daţi afară din casă, de Crăciun

Şerban Neamţu îşi aminteşte prin ochii copilului de 14 ani şi seara în care familia sa a fost izgonită din conacul de la Olari. Totul s-a întâmplat cu puţine cuvinte, fără explicaţii, dar nici cu prea multe întrebări, în preajma sărbătorilor de iarnă.

„Ni l-au luat în ’48. Taică-meu a murit în noiembrie şi după o lună ne-am dus acolo să petrecem Crăciunul. Au venit în toiul nopţii şi ne-au alungat doar cu ce-am avut pe noi. Ne-au dat un geamantănaş, ne-au dus la gara din Braneţ şi cu asta basta. Şi, de atunci, n-am mai putut să mă duc în timpul comunismului, dar aveam informaţii de la oamenii din sat. Eu eram copil aşa că nu prea ştiu. Ne-au dat afară aşa cum i-au dat pe toţi”, a spus Neamţu.

El a explicat motivele pentru care o plecare în străinătate nu l-a tentat niciodată, deşi familia sa pierduse totul pe mâinile comuniştilor.

Cuvintele tatălui i-au răsunat mereu în minte: „Aveam copiii aici şi soţia şi n-am putut. Eu n-am avut niciodată intenţia să plec fiindcă taică-meu a luptat împotriva nemţilor şi de fiecare dată mi-a spus că locul românilor e în România. Dar acum eu cred că am făcut greşeală”.

Istoria familiei şi domeniilor Neamţu

Conacul de la Olari a fost cumpărat de Constantin C. Neamţu de la un grec în 1901, restaurându-l în anii ’20 sub directa supraveghere a arhitecţilor Ion Mincu şi Nicolae Ioţu.

Şerban Neamţu spune că pe atunci averile se făceau în cursul zecilor sau chiar sutelor de ani, spre deosebire de prezent.

„Familia Neamţu a făcut bunurile astea într-o sută de ani, din 1859 când bunicul meu dinspre tata a participat la Divanul Ad-Hoc pentru Unirea Principatelor. Acum văd că în doi-trei ani se face o avere de trei ori mai mare decât a lui Neamţu sau a lui Brătianu”, a povestit el.

Faptul că a pornit de jos a determinat şi o legătură strânsă între boierul Constantin C. Neamţu şi sătenii din Olari şi Pârşcoveni, potrivit fiului boierului: „În anii ’50, când am dus-o cel mai greu, oamenii veneau la Craiova când cu o găină, brânză sau lapte. Tot ce puteau şi ei. Taică-meu se purta bine cu ei, chiar am o fotografie cu el la hora satului, între oameni”.

Constantin C. Neamţu a fost director al Băncii Comerţului din Craiova şi a luptat în Războiul Balcanic şi în Primul Război Mondial, la care a participat sub comanda mareşalului Averescu.

apărut în Gazeta Nouă

Reclame

2 gânduri despre „Moştenitorul conacului Neamţu, clădire istorică propusă drept obiectiv cultural: „Au furat tot ce s-a putut, până şi WC-urile”

  1. Asa este aveti dreptate, ce s-a intamplat acolo este o rusine pentru acesta comuna.

    DE CE NU FACETI APEL LA UN FOR EUROPEAN PENTRU RESTAURARE?

  2. Pingback: Cea mai rămas din Conacul Neamţu de la Pârşcoveni-Olt | Slatina de altădată

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s