Vintilă-Vodă, fiul nelegitim al lui Radu cel Mare

Radu cel Mare, tatăl lui Vintilă-Vodă

Vintilă-Vodă, singurul domnitor al Ţării Româneşti dat de Slatina, este descendent al familiei Basarabilor. El a fost pus domn cu sprijinul majorităţii boierilor valahi.

Istoricul slătinean Nicolae Gonţ, arată în lucrarea sa „Vlad-Vintilă de la Slatina <<Braga Voevod>>” că textele vremii îl prezintă pe Vintilă ca descendent al familiei Basarabilor. El consideră că acest aspect nu poate fi contestat, fiind acceptat şi de contemporanii domnitorului. „Cine a fost tatăl lui Vintilă? Era Vintilă un Basarab? Originea basarabeană a lui Vintilă este certă şi necontestată de nimeni. El este fiul nelegitim al lui Radu cel Mare. Contemporanii nu i-au contestat originea. În mod logic, înainte de a da cuvântul documentelor, originea basarabeană a lui Vintilă apare ca dovedită”, se precizează în lucrarea „Vlad-Vintilă de la Slatina <<Braga Voevod>>”.

Gonţ spune că domnitorul din Slatina a fost pus în funcţia supremă a statului feudal cu sprijinul majorității boierimii valahe. El prezintă şi criteriile de care se ţinea cont pentru ca un nobil să fie considerat eligibil pentru succesiunea la domnie. „Pentru ca cineva să fie domnitor, trebuiau îndeplinite două condiţii: să fie <<os domnesc>>, adică să fie din familia domnitoare, să fie fiu de domn (în cazul Ţării Româneşti aceasta însemna să fie un Basarab);  să fie ales de către <<boierii toţi, şi mari şi mici, şi toată curtea>>. Vintilă a îndeplinit aceste condiţii. Era <<os domnesc>> şi l-au vrut boierii (<<şi după aceia boierii au rădicat domn pe Vintilă vodă den oraş de la Slatina>>, <<iar boierii sfătuindu-se pentru domn, pă cine ar pune, au găsit cu socoteală să puie pe Vintilă, judeţul de la Slatina >>)”, arată Gonț, citând alte lucrări istorice care fac referire la scurta domnie a celui supranumit „Braga Voevod”.

Vlad-Vintilă este singurul purtător de coroană al Ţării Româneşti dat de Slatina. El a avut o domnie scurtă,  între 18 septembrie 1532 şi 11 iunie 1535. A domnit puţin într-o perioadă când raporturile Ţării Româneşti cu Imperiul Otoman cunosc tensiuni excepţionale, în cursul cărora Imperiul încearcă să modifice statutul politico-juridic al Ţărilor Române, fără să reuşească”, spune istoricul slătinean.

sursă foto: aici

Imagini din Slatina de Altădată. Acum

faţada unei clădiri din centrul vechi al Slatinei

stradă din centrul vechi al Slatinei

Cafeneaua Napoli, situată în incinta fostului Grand Hotel Regal, la intersecţia străzilor Mihai Eminescu (Bucureşti în vremea Slatinei de Altădată) şi Lipscani

primăria municipiului Slatina situată într-o clădire-monument istoric